Cercetarea realizată de Deloitte’s Center For The Edge ne arată că nu procesul,  ci cultura este cea care va mișca organizațiile în viitor.

„Am fost atașați, foarte mult timp, de ideea că eficiența este singura cale de a genera plus-valoare”, spune Andrew de Maar, șeful departamentului de Cercetare și Strategie al Deloitte’s Center for the Edge.

Potrivit cercetării lui de Maar și a echipei sale, leaderii sunt atât de consumați de noțiuni precum procese și productivitate, încât adesea uită să promoveze o componentă mult mai esențială a succesului pe termen lung: oamenii.

Tehnologia poate fi utilă pentru îmbunătățirea performanței unui grup de lucru, dar nu este singurul răspuns. “În cele din urmă, practicile oamenilor, modul în care lucrează și cum colaborează pentru a face acea muncă, reprezintă modalitatea prin care potențialul tehnologiei este fie pus în valoare, fie eclipsat.”

În timpul demersului de cercetare, de Maar a observat că, atunci când oamenii fac parte dintr-o ecuație, leaderii tind să-și concentreze atenția asupra achiziției și retenției de talente – însă foarte puțini dintre ei se concentrează asupra modului în care pot dezvolta, într-un timp cât mai scurt, oamenii pe care deja îi au. Aceasta necesită o abordare diferită, una care recunoaște că oamenii vor gravita spre organizațiile și mediile care îi ajută să învețe și să crească mai repede decât pot oriunde altundeva.

Pentru a accelera performanța unei organizații și a oamenilor săi, de Maar susține că leaderii trebuie să își mute atenția de la eficiența scalabilă – pentru asta avem mașinile și automatizările – spre construirea sistemelor și promovarea practicilor de lucru în care diverși oameni și perspective sunt încurajați/încurajate să se unească în jurul datelor, să descopere diferite modalități de abordare a problemelor și, cel mai important, să valorifice noile oportunități. De Maar numește acest model învățare scalabilă.

Iată câteva sugestii pe care le are de Maar pentru leaderii interesați ca echipele de frontline din organizația lor să devină mai bune într-un timp scurt.

Încurajează întrebările

De Maar consideră că o echipă ideală, definită în cercetare ca un grup de lucru, este formată din 3 până la 15 persoane, dar ceea ce contează mai mult decât dimensiunea este modul în care oamenii se reunesc în jurul muncii lor.

“Excesul de fidelitate pentru proces poate face chiar și cele mai performante echipe să devină pasive în timp, deoarece continuă să facă ceea ce funcționează și să treacă cu vederea ce nu funcționează” spune de Maar. “Întrebările pun lucrurile în mișcare. Ele forțează oamenii să ia în considerare ideile mai nuanțat și să interacționeze cu adevărat unul cu celălalt “.

Acordarea unei importanțe sporite întrebărilor conduce, de asemenea, la mai multă încredere și colaborare. “Este un semn de vulnerabilitate”, adaugă de Maar. “Ceea ce spui este: Nu știu care este răspunsul, hai să îl găsim împreună.”

Acceptă diferențele de opinii

Întrebările pun în lumină perspective diferite, ceea ce poate provoca o anumită fricțiune între membrii echipei. Dar, chiar dacă se simt inconfortabil, de Maar subliniază faptul că leaderii și managerii trebuie să încurajeze și să scoată la iveală aceste fricțiuni, deoarece ele pot fi un antidot la plafonare.

“Este ironic faptul că o mulțime de organizații pun accentul pe diversitate, dar neglijează în mod sistematic să utilizeze în mod optim această diversitate”, spune de Maar. “Diferențele în experiența și opinii pot duce la informații și perspective noi, care pot influența  direct modul în care este realizat un produs, modul în care acesta este adus pe piață și modul în care este primit de către clienți.”

Fă din introspecție o cerință

Într-o perioadă în care se pune presiune pe a fi performant, există, bine înțeles, și o atenție crescută asupra nevoii de a te mișca repede și a răspunde noilor oportunități și provocări, pe măsură ce acestea apar.

Însă provocarea metodologiilor moderne este că au tendința de a susține concentrarea pe termen scurt (execuție) și, ca urmare, leaderii pot să piardă din vedere lecțiile și practicile zilnice, care le-ar permite echipelor să transforme informațiile în soluții creative pentru viitor.

“Multi dintre leaderi își doresc să facă mai multe și mai repede, în loc să-și ia un timp de respiro pentru a evalua dacă pot face lucrurile diferit față de cum le-au făcut până atunci“, spune de Maar.

Așadar, de Maar recomandă echipelor și conducătorilor lor – chiar dacă la prima vedere poate părea contraproductiv – să evite această capcană, să-și ia câte o pauză în care să reflecte la munca pe care o fac și la cât de multă valoare aduce ea, apoi să permită echipelor să devină creative cu privire la modul în care pot produce rezultate mai bune pe termen lung.

Beneficiile valorizării oamenilor și practicilor în detrimentul proceselor

Deși progresele tehnologice și automatizările sporesc eficiența, un factor și mai important care va determina succesul unei organizații în viitor va fi reprezentat de practicile de lucru și cultura creată.

“Atunci când ești mai concentrat pe rezolvarea unor lucruri pe care nu le-ai mai întâlnit sau nu le-ai mai făcut, îți schimbi perspectiva de la reducerea costurilor și eficiență la crearea de plus-valoare“, spune de Maar. “Și atunci când te concentrezi asupra creării de plus-valoare intervin o mulțime de opinii și perspective diferite, ceea ce înseamnă că potențialul tău de creștere și performanță se îmbunătățește constant pe măsură ce trece timpul. Este tipul muncă la care oamenii sunt fundamental mai buni decât mașinile.”

Articol de Slack Team, March 15, 2018

Puteți citi articolul integral aici

Traducere în limba română de Mindcode