Cum să încurajezi gândirea critică la locul de muncă

De Paul Crosby

Gândirea critică este un “buzzword” popular pe CV-uri și în fișele de post. Managerii își doresc angajați care își pot lua propriile decizii, pot aduna informații și le pot procesa în mod strategic.
În ciuda cererii crescute pentru “gândirea critică”, mulți manageri consideră că aceasta lipsește din forța de muncă actuală.

Totuși, gândirea critică nu este neapărat o abilitate care lipsește angajaților moderni, ci mai degrabă o abilitate pe care o folosesc rar.

Iată câteva motive pentru care gândirea critică este rar folosită la locul de muncă – și modul în care managerii o pot readuce în mediul de lucru.

MEDIILE DE LUCRU TOXICE LIMITEAZĂ GÂNDIREA CRITICĂ

Mediile de lucru toxice înăbușă gândirea critică prin demotivarea angajaților. De ce membrii echipei dvs. ar încerca să vină cu soluții creative dacă li se va spune nu din start sau vor trebui să urmeze procedurile anterioare?
În calitate de manager, ați putea să descurați în mod activ pe membrii echipei dvs. să-și extindă abilitățile de gândire critică fără să vă dați seama. Mai jos sunt câteva semne că vă aflați într-un mediu care este ostil față de o strategie creativă de a soluționa situații.

Ești prea ocupat

Atunci când angajații sunt constrânși să-și atingă în mod constant termenele sau cotele, fără pauze sau timp de reflecție, au tendința de a găsi cele mai ușoare căi spre aceste obiective.

Iar calea cu cea mai puțină rezistență rareori duce la inovație sau la creștere în companie.

“Toată lumea este incredibil de ocupată și adesea credem că nu avem timp să gândim cu adevărat soluționarea unei situații”, spune Jen Lawrence la Business News Daily.

Cu toate acestea, concluziile pripite duc la decizii neinformate, care se pot transforma în investiții proaste de timp, soluții temporare și greșeli atunci când echipa dvs. nu înțelege pe deplin care este problema.

Aveți idei fixe

Unii dintre noi se simt atât de confortabil în modul actual de a face lucrurile, încât nu vrem să schimbăm acest lucru. Cu toate acestea, mai multe companii investesc în training-uri de gândire strategică pentru a încuraja angajații să acționeze cu atenție în situațiile apărute și să înțeleagă în mod critic problemele.

“Gândirea strategică nu este o așteptare nerealistă; nici nu este un proces ciudat al minții sau unul care să depindă de vârstă “, scrie Mary Lippitt la Asociatia pentru Dezvoltarea Talentului.

“Ceea ce limitează perspectiva strategică este dependența de vechile obiceiuri, de practica trecută și de așteptările limitate”.

Angajații cărora nu li se permite să gândească creativ sau să conteste status quo-ul situațiilor apărute, se vor plafona și vor înceta să fie inovativi. Acest lucru va stagna creșterea  unei organizații și va crea un mediu de lucru toxic. De-a lungul timpului, angajații de top vor pleca în mod inevitabil să lucreze undeva unde creativitatea lor este recompensată.

Presupui ce e mai rău

Matthew Estes de la Mars Gone Mad scrie că unii manageri au obiceiul de a preconiza cel mai grav rezultat posibil pentru orice situație nouă. Ori de câte ori un nou angajat dorește să încerce o nouă metodă, să exploreze un nou canal de soluționare sau să rezolve o problemă în mod diferit, echipa de management este atât de setată pe teama de eșec, incât respinge noua idee imediat.

Luarea în calcul al potențialelor rezultate negative nu este rea, atâta timp cât managerii se gândesc și la cele pozitive. Acest lucru îi ajută să identifice factorii de risc, dar, de asemenea, să decidă dacă riscul merită asumat.

“Vă ajută să aveți o abordare structurată și a gândi posibilitatatea unui rezultat nedorit al deciziilor pe care le luați”, scrie Bruna Martinuzzi. “Succesul nu stă  în a evita riscurile; mai degrabă, este vorba de a ști cum să atenuezi aceste potențiale riscuri.”

Atunci când angajatorii își iau timp pentru a evalua în profunzime o situație, în loc să tragă direct concluzii, pot lua decizii mai bune la locul de muncă. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu de lucru mai sănătos pentru persoanele din jurul lor.

Ești prea concentrat asupra departamentului tău

Managerii se întâlnesc adesea pentru a discuta despre schimbările din cadrul companiei și pentru a examina modul în care planurile le vor afecta departamentele. Ei sunt chemați la întâlnire pentru a-și reprezenta departamentele și de obicei nu se așteaptă ca ei să rezolve problemele altor departamente. Deși expertiza lor este benefică pentru companie, poate fi limitată în cazul în care un grup de manageri sau VP nu poate vedea imaginea de ansamblu, dincolo de propriile obiective.

Carey-Ann Oestreicher încurajează liderii să stabilească întâlniri cu scopul de a ajuta compania în ansamblu și de a colabora cu alți manageri pentru a-și dezvolta toate departamentele.

Acest lucru vă poate ajuta să vă dezvoltați aliați în cadrul companiei și să creați un mediu de sprijin  – spre deosebire de abordarea întâlnirilor multi-departamentale cu o mentalitate “noi contra lor”.
Mai mult, managerii pot duce acest concept de colaborare multi-departamentală cu un pas mai departe introducând o mai mare diversitate în grupurile de lucru și în discuții. Sarah Neal de la CatMedia scrie că angajații cu medii profesionale diferite pot aduce soluții unice și pot vedea situațiile în mod diferit.

Atunci când puneți in aceeași încapere un grup divers de oameni, ei abordează problemele din diferite unghiuri. Acest lucru duce la diferite metode de rezolvare a problemelor și, în majoritatea cazurilor, la soluții mai creative.

CUM POT MANAGERII SĂ-ȘI DEZVOLTE GÂNDIREA CRITICĂ?

Nu este niciodată prea târziu pentru a-ți dezvolta abilitățile de gândire critică. Iată câțiva pași pe care manageri îi pot parcurge in vederea dezvoltarii abilitatăților de gândire critică și apoi  transmiterea acelor abilități echipelor lor.

Evaluați temeinic situațiile noi

Dezinformarea și presupunerile pot limita gândirea critică și pot duce la decizii total greșite.

“Când oamenii se confruntă cu o problemă, au tendința de a se grăbi să o soluționeze, ceea ce adesea înseamnă că nu și-au luat timpul să înțeleagă cu adevărat problema “, scrie Thomas Wedell-Wedellsborg de la Harvard Business Review.
În multe privințe, mediile de birou actuale au devenit atât de concentrate asupra soluțiilor, încât managerii nu primesc toate informațiile despre problemă, de care au nevoie pentru a găsi cele mai bune răspunsuri.
Pentru a preveni acest lucru, Chris Ruisi oferă patru întrebări cu care fiecare manager trebuie să înceapă o discuție atunci când încearcă să înțeleagă mai bine o nouă situație:

• Ce s-a întâmplat?
• Când sa întâmplat?
• De ce s-a întâmplat?
• Cum s-a întâmplat?

Dacă nu aveți răspunsurile la toate aceste patru întrebări, nu sunteți suficient pregătiți să luați o decizie. Informațiile lipsă pot duce la presupuneri sau soluții incorecte care provoacă mai multe probleme decât ați putea crede.

Abordați problema de la unghiuri diferite

Un alt obstacol care împiedică managerii să gândească critic este o perspectivă limitată asupra problemei. Ca o soluție, Tawny Lees propune o metodă numită Zoom In/Zoom Out dezvoltată de Rosabeth Moss Kanter, pentru o abordare mai corectă a problemelor. Zoomn In înseamnă  o abordare în profunzime a problemei, în timp ce Zoom Out înseamnă a te distanța și a vedea o imagine de ansamblu, fără să te lași prins în detalii.
“Fiecare ar trebui să își asume puncte de vedere, nu poziții fixe”, scrie T. Lees. “Liderii eficienți pot atât mări, cât și micșora imaginea de ansamblu”.

Reflectați asupra emoțiilor înainte de a acționa.

Locul de muncă poate fi un loc extrem de emoțional, și chiar și managerii de obicei raționali pot să ia uneori măsuri bazate pe emoțiile lor.
“Ori de câte ori simțiți o emoție negativă, întrebați-vă în mod sistematic: care sunt gândurile care duc la această emoție?” Experții Fundației pentru Gândirea Critică scriu un ghid util pentru o mai bună rezolvare a problemelor și o evaluare critică.

De exemplu, dacă sunteți supărat, sunteți supărat din cauza problemei reale sau pentru că a fost ascunsă de dvs.? Evidențierea motivelor pentru care vă simțiți într-un anumit mod și factorii care vă fac să reacționați emoțional vă pot ajuta să rezolvați o problemă și să veniți cu soluții logice.

Concentrați-vă pe cele mai bune rezultate posibile

Gândirea critică nu are rezultate atunci când managerii se concentrează prea mult pe menținerea status quo-ului și nu mai pot să acționeze în direcția dezvoltării. John Hillen îi îndeamnă pe lideri să se concentreze pe cel mai bun rezultat posibil al proiectului  și să facă tot ce pot pentru a-l realiza.

“Cele mai importante strategii sunt realizate prin intermediul unei viziun a unui viitor alternativ, nu a aceluiași viitor care este raționalizat de datele cunoscute despre prezent”, scrie Hillen.

“Când dezvolt exerciții de planificare strategică (…) întotdeauna începem gândindu-ne la o organizație foarte diferită pe care dorim să o avem în viitor. Și apoi începem să ne gândim cum facem să ajungem acolo.”

Înțelegeți efectele soluțiilor ușoare

Unul dintre principalele motive ale politicilor proaste sau proceselor complexe din cadrul unei companii este lipsa de gândire critică a soluțiilor. De exemplu, un angajat ar putea abuza de o politică de lucru de acasă, determinând un manager să propună o soluție impulsivă: renunțarea la politica de muncă de acasă cu totul.

“Politicile sunt importante pentru ca așteptările să poată fi comunicate și pentru a asigura un loc de muncă sigur, nediscriminatoriu”, scriu oamenii de la DecisionHR. “Dar aceste politici trebuiesc făcute pentru întreaga echipă, și nu influențate de cei câțiva care le încalcă”.

Alegerea celor mai impulsive soluții posibile poate duce la frustrarea angajaților sau la crearea unor procese confuze și greoaie, care îi deranjează pe toți în birou.

Gândirea critică ajută managerii să vină cu planuri care să rezolve problemele, fără a crea reguli exagerate.

CUM POT MANAGERII SĂ DEZVOLTE ABILITĂȚILE DE GÂNDIRE CRITICĂ ALE ANGAJAȚILOR?

Pe langă îmbunătățirea propriilor abilități de gândire critică, managerii pot promova un mediu care să încurajeze rezolvarea problemelor prin soluții creative. Acest lucru creează un loc de muncă sănătos, în care angajații pot lucra în mod constant la îmbunătățirea modului în care se realizează lucrurile.

Invită-i să pună întrebări și să ia parte la discuții deschise

Angajații mai noi, angajații entry level , angajații mai tineri se luptă adesea pentru a-și face opiniile ascultate în cadrul companiilor în care lucrează. Ei nu vorbesc  poate din cauza pozițiilor lor in ierarhia companiei , poate le e jenă să vorbească cu top managerii. Oferind angajaților de la toate nivelurile oportunitatea de a-și exprima opiniile, abilitățile de gândire critică sunt mai puțin susceptibile a fi înnăbușite.

“Este posibil ca unii angajatori să nu aprecieze ca noii angajați să pună la îndoială practicile lor de afaceri stabilite de mult timp, însă aș sublinia că angajarea persoanelor care pun întrebări și care vor să înțeleagă motivele decizionale și procesele de afaceri sunt vitale pentru orice companie”, scrie Patrick Maggitti.

Un nou intern ar putea să nu știe prea multe despre locul de muncă sau despre industrie, dar întrebările adresate și ideile cu care vine ar putea oferi o schimbare de perspectivă necesară și benefică.

Dezvoltați elementele de gândire critică pe rând

Dr. Mike Dash de la Macat explică faptul că gândirea critică acoperă de fapt șase competențe cheie. În timp ce unii manageri se străduiesc să definească gândirea critică și să găsească oportunități pentru a o încorpora la locul de muncă, aceste abilități sunt frecvent utilizate pe tot parcursul zilei:

• Rezolvare de problemel
• Analiză
• Gândire creativă
• Interpretare
• Evaluare
• Raţionament

Managerii, în loc să solicite angajaților să fie gânditori critici mai buni, ar putea să se concentreze pe câte una dintre aceste șase abilități, pe rînd, pentru a-și dezvolta competențele de gândire critică în ansamblu.

Încurajați-vă angajații să gândească diferit

Amy Elisa Jackson a creat un ghid care decodează modul de comunicare al șefului, dar poate fi folosit și de către manageri pentru a începe discuțiile interne.

De exemplu, expresia “Îmi place cum gândești” poate fi folosită ca o inițiere a discuției pentru angajații care se luptă să rezolve o problemă.

În calitate de manager, puteți adăuga apoi mai multe informații despre respectiva situație, ceea ce le-ar putea schimba perspectiva, concluziile sau provoca angajatul să rezolve problema într-un mod diferit. Scopul este de a încuraja rezolvarea proactivă a problemelor și de a-i face pe angajați mai buni prin practică.

Mulți dintre angajații dvs. au probabil abilități puternice de gândire critică și depinde de dvs. dacă le și folosesc. Prin promovarea unui mediu pentru discuții și rezolvare creativă a problemelor, membrii echipei pot descoperi modalități de a dezvolta compania în cele mai eficiente moduri posibile.

Sursa