(continuarea calatoriei de AICI articol din 26.06.2016)

Padina – Pestera Ialomitei _Babele – Busteni (Ziua 2 )
Dupa o noapte cam prea scurta, presarata cu muzica buna de la Padina Fest, precum si lalaieli la chitara cu niste vecini de cort, ne-am trezit cu roua in picioare si cu chef nebun de a merge mai departe in calatoria noastra. Asta cu chef nebun, iti dai seama ca am pus-o asa de la mine ca sa dea bine. Nu prea ai chef nebun dupa o noapte atat de scurta si presarata cu bere rece de la rau.

Neaparat prima plecare de la cort ne ducea catre Pestera Ialomitei. Spre ”rusinea” mea, nu am mai fost, desi mi-am tot dorit de mic copil. Nu stiu cum de am ratat-o. Probabil din acelasi motiv cu care m-a ocolit si ea pe mine: nu s-a deplasat spre mine. 🙂

Asa ca am lasat corturile in picioare urmand sa le strangem dupa vizita pesterii. Am plecat asa, fara ”catel si purcel” cam cu mainile in buzunar spre schitul Pestera. Noroc ca era dimineata inca si nu era multa lume pe drumul spre Schit (la cati erau stransi in poiana). Am vrut sa fim primii la ora 9.00 cand se deschide. Sase oameni carpiti de somn si cu fetele plangand ca nu au apucat sa se aranjeze si ele putin. Aratau cam rau, ce-i drept, dar nici noi nu eram mai breji. Asa-i la munte, scoate tot ce-i mai ”rau” din tine. 🙂

Peretele abrupt ce ne-astepta la intrarea in pestera m-a umplut de uimire.  Are peste 100 metri inaltime si este ceva cu adevarat WOW sa vezi maretia muntelui. Te face sa te simti mic, foarte mic, minuscul. Ne-am umplut bidoanele cu apa de la Schit si dupa o scurta asteptare am intrat in adancul muntelui protejati si de casti de protectie, ca daca pica muntele pe tine, macar casca sa ai.

Pestera se afla la 1660 metri altitudine, sapata natural in calcarele muntelui Batrana, lunga de aproape 1.128 metri din care vizitabili si foarte bine amenajati (scari, balustrade, iluminat LED etc) numai 450 metri, dar care par sa nu se mai termine. Temperatura medie este de 4 – 6 grade iar umiditate intre 85 si 100%.

Sali mari (cum este Sala Ursilor) sau mici tuneluri inguste si atat de stramte incat cu greu au loc doi oameni unul pe langa celalalt. Un peisaj deosebit de frumos si de salbatic ti se desfasoara la fiecare metru. Un rau subteran face ca toata calatoria din munte sa devina o frumoasa poveste mai tare decat orice film vazut la cinema.

Iesiti si racoriti bine din Pestera Ialomitei dupa vreo ora si jumatate (pestera isi ia numele de la raul Ialomita ce trece pe-aproape dar care izvoraste 10 kilometri mai sus, de sub varful Obarsia Ialomitei si isi incepe calatoria cu una dintre cele mai mari si frumoase cascade de la noi din tara) ne-am indreptat agale admirand peisajul si facand fotografii din loc in loc, spre corturi. Contrar glumelor ce ni le tot faceam intre noi, le-am gasit tot acolo si cu ce lasasem in ele (intre noi fie vorba, aveam vecini de incredere).

Am strans si cu o oarecare parere de rau (mai stii senzatia aia pe care o aveai cand era ultima zi de tabara in scoala generala?) si ne-am indreptat, nu spre poteca pe care coborasem cu o zi inainte ci… spre telecabina de la Pestera. Ne-am consultat si ne-am decis sa nu mai fortam un urcus anevoios, avand in vedere ca urma si o coborare destul de tehnica si dificila spre Busteni.

Am luat cumva drumul inapoi spre Pestera Ialomitei dar inainte de ea am urmarit poteca spre dreapta ce duce catre Hotel Pestera (15 minute din acel punct). Telecabina si directia Babele. Ajunsi sus undeva la pranz, am mancat ceva la cabana si ne-am pornit apoi pe coborarea spre Busteni.

Nu ar fi trebuit sa fie o coborare prea lunga ca durata numai ca noi am cam ”lungit-o” stiind la ce ora avem tren spre Bucuresti. Ajunsi in Busteni, ne-am odihnit picioarele si spinarile greu incercate de rucsaci, la o terasa, in asteptarea trenului si depanand amintiri.

A fost o frumoasa iesire la munte cu prietenii si colegii de la munca, ce ne-a unit, ne-a sudat mai bine, desi nu am avut momente cu adevarat dificile dar ne-am sprijinit, incurajat si acceptat unul pe celalalt formand o echipa foarte buna. Echipa ce si-a dovedit capacitatile dobandite din aceasta frumoasa iesire la munte in urmatoarele luni de la job dar si in alte activitati conexe jobului.

(articolul include fotografii ale autorului)

Pestera Ialomitei

Schitul Pestera

Vedere

Ialomita

Vedere