Cunoaște-ți forța de muncă:

înțelegerea a ceea ce îi face pe oameni să funcționeze

poate contribui la creșterea bunăstării financiare

Noile orientări din cadrul CIPD evidențiază rolul cunoașterii comportamentale în îmbunătățirea eforturilor angajatorilor de a dezvolta angajații din punct de vedere financiar

     În evenimentul Financial Capability Week din noiembrie anul trecut, CIPD s-a alăturat angajatorilor din Marea Britanie, încurajându-i să-și asume o responsabilitate mai mare pentru bunăstarea financiară a forței lor de muncă. Noi cercetări din cadrul CIPD din această săptămână au adus greutate argumentului: unul dintre patru angajați britanici declară că îngrijorările legate de bani afectează capacitatea lor de a-și face treaba.

Pentru a combate acest lucru, CIPD în parteneriat cu Close Brothers a emis o serie de noi îndrumări pentru a ajuta angajatorii să pună în aplicare o strategie de bunăstare financiară. Există niște măsuri simple și necostisitoare pe care organizațiile le pot lua pentru a crește gradul de conștientizare și nivelul de înțelepciune financiară în rândul forței de muncă, dar participarea voluntară la programele de acest gen poate fi dificil de realizat – persoanele care au cea mai mare nevoie de aceste programe, cel  mai probabil le evită sau nu le duc la bun sfârșit. Una dintre cele patru noi resurse pe care CIPD le-a publicat săptămâna aceasta, „Bunăstarea financiară a angajaților: Perspective comportamentale” –  îi încurajează, prin urmare, pe profesioniștii din domeniul resurselor umane să-și folosească cunoștințele referitoare la ce anume îi motivează pe angajații lor pentru a facilita înscrierea acestora în programelor de educație financiară, precum și pentru a asigura eficiența și longevitatea acestor programe.

Raportul explică modul în care înțelegerea forței de muncă și a influențelor comportamentale ale acesteia poate contribui în mare măsură la creșterea eficacității programelor de educație financiară. Conceptele comportamentale combină psihologia și economia pentru a investiga modul în care oamenii se comportă de fapt în situațiile din lumea reală. Acest lucru ne permite să înțelegem triggerii care îi determină pe angajați să ia cele mai bune decizii pe termen lung – și în consecință, angajatorii pot să adapteze informări, sfaturi și asistență specifice . Lecțiile obținute din cunoașterea comportamentală pot fi utilizare pentru:

• A încuraja oamenii să își petreacă suficient timp în căutarea bunăstării lor financiare
• A crește gradul de angajare și implicare în programele de educație financiară
• A descoperi  prejudecățile care împiedică înțelepciunea financiară si bunăstarea
• A descoperi atitudinile, etica si valorile comune forței de muncă

Cercetările arată că multe dintre deciziile noastre în viață se bazează pe scurtături și proprie experiență, mai ales atunci când avem multe de rezolvat. De exemplu, oamenii sunt predispuși să urmeze un status-quo și, atunci când le sunt prezentate o serie de opțiuni, să o aleagă pe cea mai simplă – chiar dacă nu este neaparat și cea mai bună. Angajatorii pot valorifica această inerție și pot transforma lipsa de acțiune într-un mod pozitiv, prin elaborarea unor proceduri de înscriere în care opțiunile implicite încurajează cele mai pozitive tipuri de comportament – cum ar fi stabilirea unui anumit nivel al contribuțiilor diverselor beneficii interne, sau prin înscrierea automată a persoanelor în diverse programe și oferindu-le posibilitatea de a renunța, mai degrabă decât invers.

În mod similar, deoarece majoritatea oamenilor au o mai mare aversiune față de pierdere decât bucurie în fața câștigului, angajatorii ar putea oferi angajaților opțiunea de a stabili de comun acord, ca la următoarea creștere salarială, o anumită sumă să fie transferată automat într-un cont de economii – astfel depășind percepția unei pierderi asociate cu economisirea.

Există de asemenea, dovezi că acțiunile noastre sunt influențate de impulsuri subconștiente, în funcție de mesagerul, canalul sau formatul folosit. Angajatorii ar trebui, prin urmare, să acorde o atenție deosebită modului în care își promovează programele, caracterului optimist al materialelor promoționale și modului în care sunt realizate intervențiile. Toate acestea ar trebui concepute ținând seama de segmentul de angajați cărora li se adresează.

Cunoașterea forței de muncă și înțelegerea caracteristicilor diferitelor segmente ale sale – sunt de asemenea cruciale.

Este mai eficient să abordezi angajații în momentele critice ‘de dezvoltare’– prin conectarea programelor de educație financiară la programele de HR existente, valorificând astfel momentele semnificative din viața angajaților, cum ar fi revenirea din concediul de maternitate, primirea unui bonus sau promovarea.

Cu toate acestea, nu este vorba doar de recunoașterea diferitelor etape ale vieții, ci și de înțelegerea faptului ca nu ne luam toți deciziile în același mod. De exemplu, cercetările arată că tinerii pot avea tendința de a fi prea încrezători în ceea ce privește aptitudinile lor financiare. În acest caz, a cere angajaților să participe la un test, este probabil să ajute la destrămarea unor mituri și percepții greșite pe care aceștia le au și poate fi o modalitate eficientă de a “îmblânzi” un public prea încrezător, înainte de a oferi informații și sfaturi.

În schimb, angajații cu un nivel mai scăzut de încredere pot răspunde mai bine unor informații care pun accent pe valoarea de sine și pe un mesaj de tip ‘eu pot’, precum și disponibilității de a le oferi suportul de care au nevoie.

Angajatorii ar trebui, de asemenea, să recunoască faptul că nu numai cei care au cel mai mic salariu suferă de grija banilor. De fapt, cu cât este mai mare nivelul de salarizare, cu atât este mai probabil ca discuția despre grija banilor să fie un tabu social, ceea ce i-ar putea determina pe acești angajați să se simtă izolați. În plus, chiar și persoanele cu studii superioare demonstrează erori în capacitatea lor de a estima riscurile și de a interpreta cu exactitate probabilitățile și procentele. Explicațiile vizuale și verbale pot fi, de aceea, mult mai relevante decât copleșirea oamenilor cu cifre.

În cele din urmă, angajatorii nu trebuie să subestimeze puterea eului. Asocierile emoționale ne pot modela în mod relevant acțiunile, astfel că a demonstra că micii pași făcuți către o independența financiară sunt un lucru pe cât de dezirabil pe atât de măgulitor – poate reprezenta o tehnică foarte eficientă.

În mod similar, “gamificarea” programelor de educație financiară, de exemplu prin tombole care oferă oamenilor șansa de a câștiga premii în mod aleatoriu atunci când participă, combină emoția câștigului cu noțiunea logică de economisire și poate încuraja astfel acceptarea unor astfel de programe.

Traducere în română de Mindcode

Sursa aici