

Poate un manager să fie în același timp și un coach eficient? Unii coachi profesioniști sugerează că managerii nu pot și nu ar trebui să încerce să-și îndrume angajații. La urma urmei, managerul are prea mult interes față de rezultatul coaching-ului și nu poate fi suficient de obiectiv astfel încât să nu își exprime opiniile personale.
Apoi, o mulțime de manageri deja cred că sunt și coachi, când ceea ce fac de fapt este să transmită cunoștințe, să dea sfaturi – sau, în cel mai rău caz, să facă micromanagement. Ei folosesc expresia “coaching” pentru a descrie aproape orice conversație pe care o au cu un angajat.
În primul rând este nevoie să definim ce înseamnă, de fapt, termenul de coaching.
Semnificația, comportamentele și tipurile de coaching:
Definiția pe care o consider eu a fi relevantă este cea conform căreia coaching-ul este priceperea și arta de a ajuta pe cineva să își îmbunătățească performanțele și să-și atingă potențialul. Tipurile de abordări de coaching sunt adesea separate în două categorii de bază – tipul directiv și cel non-directiv.
Coaching-ul directiv include:
– a învăța
– a sfătui
– a oferi feedback
– a oferi sugestii
Coaching-ul non-directiv presupune mai degrabă a pune întrebări și a asculta, în loc de a oferi idei sau sugestii.
Adevărata magie a coaching-ului apare atunci când coach-ul adoptă o abordare non-directivă, punând întrebări provocatoare și ascultând pe măsură ce clientul își descoperă propriile soluții la problemele cu care se confruntă.
Când oamenii vin cu propriile soluții, ei sunt mult mai implicați și este mai probabil ca soluțiile să fie efectiv implementate. În plus, această experiență de rezolvare a situațiilor îi ajută să-și dezvolte încrederea în sine pentru a rezolva situații similare pe cont propriu.
Un coach bun va minimiza “zgomotul” și distragerile care îi împiedică pe oameni să înțeleagă ce se întâmplă și ce au de făcut. Un coach bun știe să pună întrebarea potrivită la momentul potrivit, știe când să ofere feedback, când să consilieze, cum să-și ajute clientul să se concentreze și pe ce butoane să apese pentru a-l motiva.
Și managerii pot face acest lucru, însă va trebui să renunțe la câteva credințe și să dezvolte anumite perspective și abilități noi.
Iată cinci comportamente importante de care au nevoie managerii care doresc
să devină coachi pentru angajații lor
Să renunțe la ideea că a fi manager presupune să ai toate răspunsurile
Chiar dacă mulți dintre manageri nu vor recunoaște că ei cred că știu mai mult decât toată echipa la un loc, de multe ori ei acționează în baza acestei credințe. E în natura umană. Tuturor ne place să dăm sfaturi atunci când vine vorba despre problemele altora. Doar că, atunci când nu dai angajaților ocazia de a-și depăși propriile obstacole, aceștia nu se vor dezvolta. În schimb, vor deveni dependenți și nu își vor atinge prea curând potențialul.
Să creadă că fiecare angajat are potențialul de a crește și de a se îmbunătăți
Un manager nu poate să coach-uiască un angajat dacă nu crede sincer în el. În schimb, ar trebui să citească “Learn How to Get an Employee to Quit “.
Să fie dispus să încetinească și să își facă timp pentru coaching
Da, e mai rapid și mai simplu să dai sfaturi. Coaching-ul necesită mai mult timp și răbdare și este nevoie de o practică deliberată pentru a obține rezultate bune. Cu toate acestea, este o investiție în oameni care are o rentabilitate mai mare decât aproape orice altă abilitate de management la care mă pot gândi. Oamenii învață, se dezvoltă, își îmbunătățesc performanța, angajații sunt mult mai mulțumiți și mai implicați, iar companiile au mai mult succes.
Să învețe cum să facă coaching
Nu poți să apeși pe un buton și să fii un coach eficient. Ai nevoie de timp și exercițiu. Majoritatea coach-ilor pe care îi cunosc folosesc modelul GROW ca framework. Le place pentru că este ușor de reținut și oferă îndrumare pentru aproape orice conversație de coaching. Deși există mai multe versiuni ale acronimului GROW, cel pe care îl folosesc eu este:
G = goal (obiectiv). Spune-mi ce vrei sa obții din această discuție?
R = reality (realitate). Ce se întâmplă de fapt? Care este situația?
O = options (opțiuni). Ce ai putea face în legătură cu asta? Care sunt opțiunile?
W = what is next (ce urmează). Ce vei face în legătură cu asta? Până când?
Managerii ar trebui să studieze cu experți în domeniu și să aplice tehnicile acestora
Pentru a învăța cum să devină coach, aș recomanda managerilor să experimenteze cum este sa fii coach-uit de cineva care este foarte bun la asta. Apoi, să citească o carte foarte bună pe această temă. Apoi, să exerseze, să exerseze, să exerseze și să ceară feedback. După un timp, vor deveni mai puțin dependenți de niște proceduri și vor începe să jongleze cu mai multă naturalețe cu etapele de coaching. De asemenea, îi ajută să aibă un set de întrebări pentru fiecare pas din modelul GROW.
Concluzie
Managerii care doresc să devină coachi eficienți vor trebui cel mai probabil să renunțe la unele prejudecăți despre ei înșiși și despre angajații lor, să fie dispuși să învețe și să practice un stil de management care se va părea inițial nefiresc și ciudat. Cu toate acestea, recompensele vor merita din plin efortul depus.
Autor Dan McCarthy
Sursa aici
Traducere Mindcode